îmi aduc aminte atât de clar... linia de tramvai, cerul umbrit, vantul amortit , fata mea tampa... gandurile haotice, ce infect...o prosteala fara margini
The toy car
Acum un an
duminică, 6 decembrie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
1 comments:
Dupa un timp toate se transforma in prosteli fara margini.
Trimiteți un comentariu